My name is Silviu Novac and I was born in Timisoara (Romania) on 11.07.1990 ,  one year after the fall of communism in my country.

I thought I was getting serious about photography when I bought my first camera, but later I came to realise that everything I thought I knew about photography was an illusion.

After my high school graduation, in 2009, I decided to learn what photography really is, so I enrolled in an Italia photography school, in the beautiful city of Florence. The two years I studied there completely changed everything I knew and my view on photography. I started to comprehend why people in the past fought to bring photography to the art status and how one image can induce so many feelings in just one frame.

Through my work, I try to capture the beautiful face of the world as I see it, while ignoring the bad and the ugly. I’m not a fan of rushed photo shoots or the 'spray and pray' technique. I rather take my time in getting to know the model, so that I can capture her/his rawest states of happiness or sadness.

I believe that the most important thing is to be true to yourself in everything you do, even though this means you might be labelled or misinterpreted. I honestly believe that it is better to be labelled different, or controversial, rather than being generally accepted, because then you know that your work is creative and it’s pushing the limits.

My goal is to become immortal through my work. I want at least a couple of my photographs to live forever in someone’s mind, either because that person loves it or hates it. I believe that if no one can remember your work, than you are as good as dead.

I will now draw to a close this kaleidoscope of thoughts and would like to thank you for sparing your time to read these few lines of my soul.

 

 

Ma numesc Silviu Novac , nascut in orasul Timisoara (Romania) in data de 11.07.1990 la un an dupa caderea comunismului in tara mea .

Primul meu contact cu fotografia mai serios credeam ca va fi la primul meu aparat achizitionat dar mai tarziu mi-am dat seama ca tot cceea ce “stiam” despre fotografie era o iluzie totala .

In anul 2009 dupa absolvirea liceului m-am hotarat sa invat ce inseamna cu adevarat fotografia asa ca m-am hotarat sa plec in Italia la o scoala de fotografie in frumosul oras Florenta unde am studiat doi ani de zile si unde mi-am schimbat complet viziunea si tot ceea ce stiam despre fotografie . Am inceput sa inteleg de ce in trecut s-au zbatut oamenii ca fotografia sa fie considerata arta si de ce fotografia poate crea atatea stari in doar o singura imagine .

In fotografiile mele tind tot timpul sa prind frumosul perceput de mine si tot timpul imi place sa cred ca nu exista uratul in oameni si in tot ceea ce ne inconjoara . Nu sunt fanul sedintelor foto facute in graba si nici al facutului de N poze din care sa aleg 10 doar , prefer sa stau mai mult timp de vorba cu persoana caruia vreu sa ii fac poze pentru a gasi armonia acelei sedintei si pentru a reusi sa prind starile pe care le are fie ca sunt de fericire sau de tristete .

Cel mai important lucru cred eu e sa fi sincer in ceea ce faci si sa iti urmezi drumul chiar daca de multe ori iti sunt puse piedici din cauza ca masa de oameni nu intelege ceea ce faci si atuncia te eticheteaza , dar sincer mai bine sa fi etichetat altfel fata de masa caci daca toti am fi in aceasi hora nu mai ar exista creati noi si nu in ultimul rand nu mai ar exista nebunia de a impinge limitele pentru a crea ceva nou .

Eu sincer de la viata mi-am pus telul sa nu fiu doar un muritor de rad ci sa ramana macar una doua din fotografiile mele in mintea oamenilor chiar daca nu o sa fie pe placul lor ei sa o tina minte caci pana la urma asta inseamna sa fi nemuritor sa ramai in mintea oamenilor, caci atuncia cand ultimul om uita de ceea ce ai facut sau de tine esti cu adevarat mort .

Voi incheia acuma toata aceasta salata de ganduri si vreau sa va multumesc pentru timpul pe care l-ati acordat citind sufletul meu pus in cateva paragrafe .

 

Copyright © 2011-2013 Silviu NOVAC
  Designed by Promovare Design SRL